VEGETAȚIA ȘI FAUNA
Vegetatia prezinta o evidenta etajare pe verticala. Se succed de la poale spre culmi paduri de stejar si gorun, paduri de fag, mai sus amestec de foioase cu molid, apoi molidisuri si în final etajul subalpin. Pajistile alpine propriu-zise lipsesc, fiind suplinite de pajisti subalpine primare si secundare, cu caracter de „poieniri”, alcatuite în principal din rogoz alpin, parusca, tuporisca, rugina si tufe de ienupar pitic. În acest segment al Muntilor Apuseni exista elemente de mare interes din punct de vedere botanic.
Padurile intinse care imbraca muntii din zona comunei adapostesc numeroase specii de animale salbatice: lupul, mistretul, iepurele, vulpea, caprioara, veverita. Dintre pasari, in regiunile calcaroase, se intalnesc destul de frecvent presura de stanca, mierla de piatra si fluturasul de stanca, o adevarata perla printre pasari.
ARII PROTEJATE
În masivul Muntele Mare se gasesc mai multe arii naturale protejate, de importanta nationala si judeteana, precum si obiective ocrotite pe linie de patrimoniu cultural, cum sunt Ruinele Cetatii Lita.
Rezervatia geobotanica Scarita-Belioara se gaseste la 3 ore de mers spre sud-est din statiunea Baisoara, pe teritoriul comunelor Posaga si Ocolis (jud.Alba). Initiativa punerii sub protectie a acestui areal a avut-o savantul Alexandru Borza înca din anii ’20.
Rezervatia cuprinde fânatul sesul Craiului, situat pe un platou calcaros la peste 1350 m altitudine, si în continuare padurea de pe muntele Scarita, precum si spectaculoasele abrupturi ce strajuiesc obârsiile vaii Belioara (afluent al Posegii), cu pereti verticali, tancuri semete, vâlcele întrerupte de saritori, brâne, creste ascutite si multe grote si pesteri. Rezervatia are o suprafata de 450 ha si adaposteste multe specii rare de plante si animale. Pâna în 1986, rezervatia a fost îngrijita de un localnic inimos, paznicul Gligor Rafaila. Ulterior, ramasa fara pasionatul ei ocrotitor, a fost puternic agresata de lipsa de constiinta ecologica a oamenilor. Rezervatia Scarita-Belioara este un valoros teren de studiu pentru numerosi botanisti si alti oameni de stiinta si o atractie turistica majora, pentru a carei conservare se recomanda evitarea parasirii potecii si se interzice pasunatul, camparea, facerea focului, culegerea oricaror plante si orice activitati ce pot dauna mediului.
Acumularea Bondureasa este situata pe valea Iara. la vest de statiunea Baisoara (3 ore de mers), între micul lac de acumulare Bondureasa si confluenta Vaii Ierii cu pâraiele Marutu si Galbena.În acest perimetru. Valea Ierii, aflata aici nu departe de izvoar, formeaza un mirific amfiteatru cu pereti stâncosi, cu creste, limbi de grohotis si tancuri pe care se încumeta sa creasca ici si colo mesteceni si molizi piperniciti. Zona este destul de izolata, accesibila cu autovehicule pe drum forestier din Valea Ierii, dar având pentru drumeti si cicloturisti montani legaturi în toate directiile. Aici exista un canton silvic si o cabana forestiera Zona se gaseste pe teritoriul comunei Valea Ierii si a fost pusa sub protectie la propunerea Clubului de Cicloturism „Napoca”.
Valea Ierii. Pitorescul Vaii Ierii de la gura Vaii soimului pâna în satul Caps si în aval de satul Valea Ierii, pâna la Baisoara, atrage tot mai multi turisti. În ultimii ani s-au ridicat numeroase case de vacanta iar luncile sunt folosite pentru campare. În vederea conservarii frumusetii ei, zona, situata pe teritoriul comunelor Valea Ierii si Baisoara, a fost declarata arie protejata de importanta judeteana, interzicându-se activitatile poluante si cele ce pot sa afecteze valoarea peisagistica. Accesul auto se face din satul Baisoara, mai greu pe cele trei drumuri neasfaltate ce vin din valea Somesului Rece. Drumetii sunt asteptati de cabana „Poienita”. La gura soimului, o cabana gazduieste vânatorii atrasi de parcul cinegetic din apropiere.
Cheile Ocoliselului sunt situate pe teritoriul comunei Iara, pe valea Ocoliselului, între satele Ocolisel si Valea Vadului. Desi mai putin spectaculoase decât Cheile Runcului, situate mai la vest, Cheile Ocoliselului încânta prin salbaticia vaii, nestrabatuta de vreun drum sau poteca, impunând rarilor vizitatori sa sara din piatra în piatra. Versantii sunt în general împaduriti, cu limbi de grohotis si rari pereti verticali. Cea mai impunatoare formatiune este „Cetatea” – un pinten stâncos ce se înalta semet pe malul stâng. Accesul în zona se poate face din statiunea Muntele Baisorii, în 3-4 ore, pe valea Vadului sau pe culmea muntelui Boinic, ori de pe valea Ariesului.
ALTE ARII PROTEJATE DIN MASIVUL MUNETELE MARE
Molhașurile Căpățânii sunt o rezervatie situata între vârfurile Căpățâna si Balomireasa, pe un platou împadurit, la circa 1600 de metri altitudine, la limita intre judetul Cluj si judetul Alba. Molhasurile Capatânii sunt tinoave ce adapostesc specii rare de plante. Pentru ocrotirea acestor valori, zona a fost pusa sub protectie în 1969, fiind interzise orice activitati de constructii, exploatare sau alte modificari ale situatiei actuale.
Defileul Somesului Rece. Somesul Rece formeaza între Gura Negrutei si locul „La Luncuta” un defileu adânc, pe vremuri salbatic, azi strabatut de un drum nemodernizat, ce urca abrupt, strecurându-se peste limbile de grohotis si pe sub peretii de stânca. pe unii dintre care exista chiar scurte trasee de alpinism. Lânga un impresionant pinten stâncos înaltat în mijlocul vaii se afla un mic loc de parcare, unicul din defileu. Putin mai amonte este gura Dumitresei.
Cheile Dumitresei. Dupa un parcurs domol, Dumitreasa formeaza pe ultima portiune înainte de varsarea în Somesul Rece un sector de chei salbatice. Vizitarea se poate face în circuit, plecând din defileul Somesului Rece si întorcându-ne pe drumul forestier.
Valea Somesului Rece. Din satul Somesu Rece si pâna aproape de Racatau, valea Somesului Rece a atras prin largimea luncilor si frumusetea peisajului numerosi turisti care vin aici la iarba verde ori si-au ridicat case de vacanta. Din loc în loc se gasesc catune locuite permanent. Accesul in zona se face pe soseaua ce vine din Gilau prin satul Somesu Rece spre Racatau.
Cariera Corabia este un monument al naturii, situat pe versantul vestic al muntelui Corabia, care îsi trage numele din forma sa iesita din comun. Aceasta zona protejata de importanta nationala ocroteste rocile ultrametamorfice foarte vechi, de mare valoare stiintifica, care pot fi. numai aici. admirate la suprafata pamântului de geologi si turisti. Accesul este facil, pe sosea din Gilau la cabana Somesul Rece, iar de aici în circa 15 minute pe traseul turistic marcat cu cruce rosie ce intra pe valea Bârlogu si duce apoi prin Paltinei, Mâtesti si Plopi spre cetatea Lila si cabana Muntele Filii.
Defileul de la Surduc. Valea Ierii formeaza pe ultimul ei sector, din satul Surduc pâna la varsarea în Aries, un defileu cu pereti înalti, pe care padurea alterneaza cu abrupturile stâncoase, duritatea rocii obligând râul sa formeze spectaculoase meandre, pe care soseaua le urmareste în serpentine strânse. Frumoasele lunci si lipsa interventiei antropice atrag numerosi turisti ce campeaza pe malul râului.