Localizare  
 
     Localizare
     Istoricul comunei
     Potentialul comunei
     Primaria
     Turismul
     Informatii utile
     Oportunitati - afaceri
      Home
Coordonate localizare Localitati componente Comunicatii Relief
Hidrologie
Vegetatia & fauna Clima Arii protejate Arii protejate din masivul Muntele Mare

Relief.

În aceasta zona, formatiunile cristalofiliene hercinice sunt reprezentate de calcare cristaline. Învelisul sedimentar este reprezentat prin depozite de vârsta mezozoica care apartin jurasicului superior reprezentat prin calcare noduloase care trec pe verticala la calcare în placi, calcare masive si calcare recifale, cretacicului reprezentat prin sisturi argiloase slab metamorfozate, microconglomerate si gresii, apartinând cretacicului inferior respective depozite conglomeratice si grezoase de vârsta cretacic superior.

Din punct de vedere geografic, Comuna Ocolis este situata pe vaile Ariesului si Ocolisului (afluent pe stanga al Ariesului), in partea nordica a Judetului Alba, partial in Muntii Trascaului si partial in Muntele Mare, masive despartite de cursul mijlociu al raului Aries. De asemenea, in parte, comuna este situata in mica depresiune a Ocolisului, sculptata in cadrul culoarului Ariesului.

Muntii Trascaului

Muntii sunt dispusi între Valea Ampoiului la sud si Valea Racilor sau Turenilor, la nord, nordul lor fiind dispus în judetul Cluj, iar restul masivului se afla în judetul Alba. Fara sa atinga înaltimea întâlnita în alte grupe ale Carpatilor României, Muntii Trascaului reprezinta, totusi, o unitate extrem de diversificata ca peisaj, cu un remarcabil potential turistic, doar în parte valorificat pâna in prezent. În ciuda faptului ca au înaltimi sub 1 400 m, ei apar destul de impunatori, mai ales când sunt priviti din Culoarul Muresului, de unde-si dezvaluie un profil crenelat, cu acel aer de atragatoare salbaticie. Muntii Trascaului reprezinta o unitate montana care compenseaza lipsa urmelor glaciare, a piscurilor semete, cu alte valente — cu nimic mai prejos ca importanta — dintre care am aminti micro-relieful periglaciar, bine reprezentat aici. Atractia turistica pe care o exercita acest masiv consta, poate, tocmai din neasteptata lor complexitate si diversitate peisagistica.Fara îndoiala, un rol important în definirea trasaturilor cadrului natural al Trascaului îl are relieful carstic, bine reprezentat, ce cuprinde întreaga gama de forme specifice, ce se impun, mai totdeauna, cu multa personalitate în peisaj. In plus, integrarea acestui tip de relief în cadrul morfologiei dezvoltate pe celelalte roci — sedimentare, magmatice si metamorfice — se face într-o armonie peisagistica desavârsita. Calatorul ajus în împaratia de culmi, de creste sau platouri, întrerupte neasteptat de vai prapastioase, întâlneste, la tot pasul, privelisti de o frumusete aparte. În timp ce în nordul si in sudul acestei unitati montane asezarile apar doar pe vai si în cadrul depresiunilor, in partea centrala a Muntilor Trascaului satele si catunele urca pâna sus pe coama lor, risipindu-se pe crestele muntilor. Natura a înzestrat spatiul carpatic al Trascaului cu numeroase locuri interesante nu numai din punct de vedere stiintific, dar si turistic, numele unora având deja o mare rezonanta, precum cheile Turzii, Turenilor, Râmetului, Galditei, Întregaldelor, Cetii, Aiudului, Ampoitei.De asemenea, masivele calcaroase Bedeleu si Ciumerna, Coltii Trascaului si Piatra Cetii, pesterile Huda lui Papara, Poarta Zmeilor, Bisericuta, Liliecilor, marea dolina Vânatara, o serie de defilee ca cele ale Arietului, Iarei, Hatdatelor etc., pentru a nu aminti decât câteva dintre ele. Existenta unei retele optime de drumuri — situate fie la periferia perimetrului montan al Trascaului, fie directionate spre inima acestuia, unele dintre ele reusind sa-l traverseze — la care se adauga un adevarat paienjenis de poteci, faciliteaza accesul spre cele mai îndepartate si izolate puncte de interes turistic. Noi drumuri în curs de modernizare, traseele turistice marcate, crearea de noi baze de cazare si de alte dotari vin în întâmpinarea celor dornici sa patrunda în lumea de frumuseti a acestor munti, care ni se ofera cu darnicie, rezervându-ti, totodata, înca multe alte taine, mai ales legate de lumea tacuta si rece, ostila uneori la prima vedere, dar mereu fascinanta a adâncurilor.

Muntele Mare

Este situat în Carpatii Occidentali, în partea de nord-est a Muntilor Apuseni. Din punct de vedere administrativ, Muntele Mare se gaseste pe teritoriul judetelor Cluj si Alba.
Masivul Muntele Mare constituie zona cea mai veche a muntilor Apuseni. Impreuna cu Muntii Bihor si Muntii Vladeasa, formeaza pivotul orografic al Apusenilor, dominând ca un bastion zonele înconjuratoare (Valea Ariesului, depresiunea Iara - Vlaha - Savadisla, depresiunea Huedin). Nota dominanta a reliefului este data de larga desfasurare a suprafetelor de nivelare, reprezentate de culmi largi cu aspect de platou, si de vaile puternic adâncite, adesea cu caracter de defileu (V. Iara, V. Somesului Rece etc.). Urmele evolutiei îndelungate a acestor munti sunt concretizate prin prezenta celor trei suprafete de nivelare sincrone celor din Carpatii Meridionali: Farcas - Cârligati (la 1600 - 1800 m altitudine), de o planitate remarcabila, Marisel - Maguri (1000 -1300 m), cu multe asezari risipite de tip crâng, si Fenes (600 - 800 m), mai putin dezvoltata. Fiind înconjurat de zone depresionare joase si vai adânci, Muntele Mare pare mai înalt si mai masiv decât este în realitate. Altitudinea maxima se înregistreaza în Vf. Muntele Mare, care cu cei 1826 m este al treilea ca înaltime în Apuseni, dupa Cucurbata Mare (1849 m) si Vladeasa (1836 m).
Substratul geologic al acestor munti prezinta o mare complexitate litologica si structurala. Fundamentul acestui masiv îl constituie rocile cristaline vechi, al caror grad de metamorfozare creste dinspre periferie spre zonele centrale. Aceste roci metamorfice sunt reprezentate în principal din sisturi cloritoase si sericitoase, gnaise, filite, amfibolite etc. În axul acestui fundament cristalin a fost injectata o puternica masa de granite sub forma unui batolit imens, cunoscut sub denumirea de Granitul de Muntele Mare. Pe latura sudica si sud-estica îsi fac aparitia si rocile sedimentare de diferite vârste. Dispunerea unei bare de calcare carbonifere în partea de SE, coroborata cu actiunea de eroziune exercitata de factorii externi, a dus la aparitia unor abrupturi si creste calcaroase spectaculoase (Scarita - Belioara, Vulturesele, Leurda - Leasu) precum si unor pitoresti sectoare de chei (Cheile Runcului, Cheile Pociovalistei, Cheile Posegii etc.).


Muntele Mare

Imagine din satelit
Cheile Runcului



Dealul Virfuiata

Achizitii publice Declaratii de avere Hotariri ale Consiliului local Opinia cetateanului Intranet